Skip to main content
Displaying 26 - 41 of 41

Ri Kich'ojib'al k'aslemal ri achamaq'i. Tanaj 15.

Guión: Ri kich’ojib’al k’aslemal ri achamaq’i’, jun atowab’äl xjuch’ kuma ri tinamital pa ri juna’ 2007. Re wuj re’ nusöl chi qawäch achike ri k’o chi nikib’än chuqa’ ri man ruk’amon ta nikib’än ri chanpomanela’ chi ruya’ik kiq’ij ri kich’ojib’al ri qawinaq. Ri mokaj tzij 15 richin re q’alajrisanem re’ ke re’ nub’ij:

1. Ri achamaq’i’ k’o kich’ojib’al pa ruwi’ ri kiq’ijnem chuqa’ ri jalajöj kiwäch ri kib’anob’al, ojer taq k’utb’äl, rutzijol kik’aslem, chuqa’ ri rayib'äl tikirel nq’alajirisäx chupam ri tijonïk, chuqa’ chupam ri jalajöj taq rutzijob’al ri amaq’.

Ri Kich'ojib'al k'aslemal ri achamaq'i. Tanaj 16.

Guión: Ri kich’ojib’al k’aslemal ri achamaq’i’, jun atowab’äl xjuch’ kuma ri tinamital pa ri juna’ 2007. Re wuj re’ nusöl chi qawäch achike ri k’o chi nikib’än chuqa’ ri man ruk’amon ta nikib’än ri chanpomanela’ chi ruya’ik kiq’ij ri kich’ojib’al ri qawinaq. Ri mokaj tzij 16 richin re q’alajrisanem re’ ke re’ nub’ij chi qe:

1. Ri achamaq’i’ k'o kich'ojib'al richin nkitz'uk kitzijob’al pa kich'ab'äl chuqa' tikiq'alajirisaj ri kitzijob’al chi ke ri winaqi' ri man e achamaq’i’ ta, xa xe mani yetz'ilöx ri achamaq’i’.

Ri Kich'ojib'al k'aslemal ri achamaq'i. Tanaj 17.

Guión: Ri kich’ojib’al k’aslemal ri achamaq’i’, jun atowab’äl xjuch’ kuma ri tinamital pa ri juna’ 2007. Re wuj re’ nusöl chi qawäch achike ri k’o chi nikib’än chuqa’ ri man ruk’amon ta nikib’än ri chanpomanela’ chi ruya’ik kiq’ij ri kich’ojib’al ri qawinaq.
Ri mokaj tzij 17 richin re q’alajrisanem re’ ke re’ nub’ij:

1. Ri winaqi' chuqa' ri achamaq'i' k'o kich'ojib'al richin nkokisaj ronojel ri ch'ojib'äl ri tz'ib'atäl chupam ri sik'iwuj chi rij samaj kik'in ri aj ruwach'ulew o chupam ri amaq'el.

Ri Kich'ojib'al k'aslemal ri achamaq'i. Tanaj 23.

Guión: Ri kich’ojib’al k’aslemal ri achamaq’i’, jun atowab’äl xjuch’ kuma ri tinamital pa ri juna’ 2007. Re wuj re’ nusöl chi qawäch achike ri k’o chi nikib’än chuqa’ ri man ruk’amon ta nikib’än ri chanpomanela’ chi ruya’ik kiq’ij ri kich’ojib’al ri qawinaq.

Ri  mokaj tzij 23 richin re q’alajrisanem re’ ke re’ nub’ij:

Ri achamaq'i' k'o kich'ojib'al richin nkijikib'a' chuqa' runuk'ik jalajöj rub'eyal kisamaj richin ri kik'iyirisanem.  Achi'el ri achamaq'i' k'o kich'ojib'al richin nkinük' jalajöj taq samaj pa ruwi'

UNDRIP Article 22: Protection for Children, Elders, Women, and Individuals with Disabilities

Article 22 of the UN Declaration on the Rights of Indigenous Peoples states 1. Particular attention shall be paid to the rights and special needs of Indigenous elders, women, youth, children, and persons with disabilities in the implementation of this Declaration. 2. States shall take measures, in conjunction with Indigenous peoples, to ensure that Indigenous women and children enjoy the full protection and guarantees against all forms of violence and discrimination.

PRODUCTION

Inicia III Cumbre de Comunicación Indígena, Abya Yala en Cochabamba, Bolivia

En Cochabamba Bolivia, se realizó hoy la apertura de la  III Cumbre de Comunicación Indígena Aya Yala con más de mil participantes, entre ellos nuestra representante Avex Cojtí y la lideresa Indígena, comunicadora social, y cineasta, Rosa Jajla de Radio Copacabana a quien Cojtí aprovechó para entrevistarla.  Escuchemos parte de sus declaraciones.

“La mejor forma de Liberación es la Comunicación”, Evo Morales, Presidente de Bolivia

“La mejor forma de Liberación es la Comunicación”, asegura Evo Morales, Presidente de Bolivia en la III Cumbre Continental de Comunicación Indígena, Abya Yala, en Cochabamba, Bolivia en la que participan alrededor de 1500 comunicadores  de todo el continente, en estas se discuten algunos temas entre estos los principios y retos de comunicación Indígena para la descolonización, escuchemos el reporte que nos envía desde Cochabamba nuestra productora Avex Cojtí.

“Si las Radios Comunitarias del Mundo o de Latinoamérica y el Caribe nos unimos, y hacemos redes podemos cambiar el mundo”, enfatiza Líder Comunicadora Indígena

En esta entrevista realizada por nuestra representante en la III Cumbre Continental de Comunicación Indígena, Avex Cojtí, escucharemos a una representante del Movimiento de Mujeres Indígenas Bartolina Sisa en Bolivia quien nos habla sobre el patriarcado y la Descolonización de Mujeres Comunicadoras.

 

x

Subscribe to our mailing list